Onorăm viaţa ce se naşte din om!

El este creatura lui Dumnezeu,

imprimată cu imaginea şi asemănarea Lui,

concepută în dragostea care face din două fiinţe

bărbatul şi femeia, o singură viaţă,

generată şi nu fără dureri materne,

dar apoi pentru bucuria lumii.

Onorăm copilaşul,

şi el creatură a lui Dumnezeu,

bucuria societăţii

chemat

la misterioasa renaştere din Botez

semn al vieţii care nu mai moare.

Onorăm femeia,

egală în demnitate cu bărbatul,

chemată la frumuseţe şi la dragoste privilegiată

în virginitate consacrată,

 sau mai adesea în acel sanctuar

al vieţii conjugale

şi la slujirea incomparabilă a maternităţii.

Onorăm copilul,

a cărui frate este tânărul Isus,

care „creştea în înţelepciune, în vârstă şi în har

înaintea lui Dumnezeu şi al oamenilor".

onorăm bărbatul

în plinătatea vieţii,

care găseşte în Isus

un mod exemplar de muncă,

de convieţuire socială,

de înţelepciune care veghează asupra sensurilor

şi fenomenelor temporale.

... Onorăm umanitatea,

decăzută şi păcătoasă,

pentru care dragostea regeneratoare a lui Cristos

ce este pentru noi aproape de neconceput, prioritate

şi  rezervă a admirabilei sale reabilitări.

Onorăm omul,

oricare ar fi,

în care înfăţişarea

imaginii divine a lui Cristos

se oglindeşte unde este mai mare nevoie

de întărire şi de ajutor.

Onorăm omul,

care înaintează în cunoaşterea

pământului şi universului;

cărora Dumnezeu l-a destinat.

Onorăm în final

viaţa defunctă în dreptate,

căruia Cristos îi garantează pacea

şi măreaţa înviere.

                         Paul VI