Start arrow Spiritualitate arrow Spiritualitatea familiei arrow Rugăciunea unui om care îmbătrâneşte
Rugăciunea unui om care îmbătrâneşte PDF Imprimare E-mail
 

Rugăciunea unui om care îmbătrâneşte

                                          din Albert Holenstein - Zidind Biserica, trăind ca Biserică

Doamne, tu ştii că îmbătrânesc

şi în curând voi fi bătrân.

Ajută-mă să nu devin palavragiu

şi, mai ales, să nu capăt obiceiul fatal

de a vrea să-mi dau cu părerea cu fiecare ocazie

şi despre orice temă.

Eliberează-mă de ideea că eu trebuie să fac ordine

în treburile altor oameni.

La ce comoară de experienţă şi înţelepciune

am acumulat, este, desigur, mare păcat

că nu o pot împărtăşi oricui.

Dar tu ştii, Doamne, că, la sfârşit,

am nevoie de câţiva prieteni.

Nu îndrăznesc să te rog să-mi dai capacitatea

de a asculta cu compasiune

plângerile semenilor mei despre suferinţa lor.

Ajută-mă doar să le suport cu răbdare

şi pecetluieşte buzele mele atunci când este vorba

de propriile mele neputinţe şi slăbiciuni.

Ele sporesc cu timpul, iar înclinaţia mea

de a le enumera creşte odată cu ele.

Nu voiesc să-ţi cer nici o memorie mai bună,

ci numai ceva mai multă umilinţă

şi mai puţină siguranţă de sine

atunci când amintirile mele

nu coincid cu ale celorlalţi.

Dăruieşte-mi înţelegerea că uneori pot să mă înşel.

Ajută-mă să rămân, pe cât se poate, blând.

Fă-mă simţitor, dar nu sentimental,

gata să dau ajutor, dar nu să fiu insistent.

Dă-mi harul să găsesc binele

acolo unde nu l-am bănuit

şi talente la oameni de la care

nu m-am aşteptat să le aibă.

Şi mai dăruieşte-mi, Doamne,

amabilitatea de a le-o spune.

Domnul are grijă de mine.

Pentru ce mi-aş face griji?

Când luminile se sting şi se face întuneric,

când mă simt singur, când sunt bolnav

şi mă tem de moarte,

când sunt vinovat în faţa ta, Doamne,

şi am pierdut mâna ta,

nu-mi este totuşi teamă că te pierd.

Căci tu eşti cu mine.

Crucea ta mă consolează,

semnul că tu mă iubeşti,

că îmi eşti aproape şi că îţi aparţin.

Domnul are grijă de mine.

De ce să-mi fac griji?

Eu sunt oaspete în casa sa,

ba, mai mult: prietenul său şi copilul său.

Uşa este deschisă, atât timp cât trăiesc.

Iar când mor,

casa lui este pregătită pentru mine. Amin.

 
< Precedent   Următor >