|
Mărturii ale soţilor care folosesc metodele naturale
Christine: Suntem căsătoriţi de 23 de ani. De la început am încercat să aplicăm metodele naturale. Lecturarea cărţii „Metodele naturale de reglare a naşterilor" ne-a întărit în alegerea noastră. Pentru noi, trăirea metodelor naturale nu a fost întotdeauna uşoară. De exemplu, uneori ne doream să ne unim, şi cum acele zile corespundeau unei perioade fertile, trebuia să aşteptăm şi să ne menţinem dorinţele pentru mai târziu. În cele din urmă am înţeles că perioada fertilă nu este doar o paranteză în ciclul meu, ci o perioadă în care pot să-mi iubesc soţul şi să mă dăruiesc mai mult celorlalţi. Am constata efectele benefice pentru cuplul nostru: Hugues e mai atent la ciclul meu, vorbim mai mult unul cu celălalt şi ne simţim liberi de a primi sau nu un copil.
Hugues: Acceptarea Cristinei cu tot ce este ea, cu toată psihologia sa, respectarea ritmului său şi a tot ceea ce trăieşte şi simte ea, a făcut să crească dragostea mea pentru ea. Aceasta implică atât schimburi de cuvinte, cât şi perioade de linişte. Trăirea metodelor naturale mi-a permis să descopăr persoana sa în profunzime şi am constatat că timpii de aşteptare, de multe ori dificilă, nu au fost niciodată pierduţi.
Eu sunt medic şi mulţi pacienţi vin să îmi vorbească despre sexualitatea din cuplul lor. De multe ori am avut ocazia să îmi înţeleg pacienţii care exprimau cu regret: „Ah! Ne-am dori tare mult să mai avem un copil". Noi am avut însă bucuria de a cunoaşte momentul în care copilul nostru a fost conceput şi să-l acceptăm ca pe un dar. Drumul e exigent desigur, uneori dificil pentru anumite cupluri, dar presupune şi o îmbogăţire a vieţii afective, expresia fizică care evoluează în cursul anilor.
Christine: Aceşti timpi de aşteptare au devenit momente în care ne manifestăm tandreţea altfel. Pot exista uneori anumite tensiuni, însă am realizat că aşteptarea îmi permite să cresc în iubire; ne aşteptăm unul pe altul şi nu mai e loc de rutină. Întâlnirile noastre reprezintă de fapt sărbători ale iubirii noastre.
Eu nu mai iau pilula...
Herve: Ne-am căsătorit în Biserică. Mergeam la Sf. Liturghie în fiecare duminică, însă ne opream aici.
Ana: aşa cum e normal, înainte de a putea visa la un bebe trebuia să îmi termin studiile. „La sfârşitul sec. XX, pilula făcea parte dintre mijloacele moderne! Şi noi credeam că este foarte viabilă şi fără riscuri!" Ştiam vag că Papa era împotriva lor, dar nu vedeam prea bine de ce anume. De fapt, nici nu ne-am pus cu adevărat această întrebare.
Într-o zi, am descoperit un grup de rugăciune. Am întâlnit acolo şi alţi creştini şi am învăţat încet-încet să ne rugăm. Într-o seară, o femeie tânără a ţinut o conferinţă pe metodele naturale de reglare a naşterilor. Aveam impresia că ne aflăm în faţa unui dinozaur. „Cum? Credeţi încă în aceste reţete ale bunicii? Acestea nu pot să meargă, le-am eliminat deja. Personal, eu consider pilula mult mai practică şi mai fiabilă".
Ea mi-a împărtăşit experienţa ei de cuplu. Deşi mi s-a părut foarte simpatică, mi-am zis că ea trăia în afara timpului ei. Am plecat şi am continuat să iau pilula!
Încet-încet, întâlnindu-ne cu acel grup, am început să descoperim Biserica din interior: ne-am pus pe rugăciune, ne-am dus mai des la Biserică, la spovadă. Am realizat concret bogăţia învăţăturii creştine pentru cuplul nostru. Am devenit mai liniştiţi şi mai fericiţi. Această evoluţie pozitivă ne-a făcut să reflectăm: din ce motive a propus oare Biserica cuplurilor să folosească metodele naturale?
După această reflecţie am decis să cumpărăm o broşură şi ne-am întâlnit cu un cuplu de monitorizare a metodelor naturale. Şi astfel ne-am lansat! Deşi nu eram încă pe deplin convinşi de ele, am vrut să jucăm acest joc până la capăt. Am abandonat deci pilula şi ne-am pus încrederea în ele.
Herve: ginecologul Anei ne-a râs în nas când i-am vorbit despre ele. De fapt, nici nu le cunoştea, ci făcea confuzie cu metoda statistică Ogino.
Cu ajutorul monitorilor am reuşit destul de repede să punem în practică metoda pentru cuplul nostru. Totul a trecut cu bine! Ana a reuşit să îşi termine studiile înainte de a veni primul copil.
Ana: am aplicat metoda pur şi simplu. În plus, aceste metode ne-au permis să alegem momentul cel mai favorabil pentru a concepe primul nostru copil. Am identificat uşor perioada fertilă şi astfel a fost concepută Claire, primul nostru copil. Faptul de a utiliza metodele naturale pentru a da naştere unei noi fiinţe este extraordinar.
Am fost uimiţi, de asemenea, să constatăm cum utilizarea lor ne-a transformat viaţa de cuplu. Am început astfel să înţelegem de ce Biserica propune cuplurilor acest drum. Este extraordinar să vezi cum corpurile noastre se pregătesc, pe parcursul unui ciclu, să primească un copil şi cum evoluează el de la o zi la alta. Cu pilula nu se pot simţi toate aceste schimbări.
În plus, am apreciat cu adevărat că Herve era mult mai implicat în viaţa noastră sexuală. Cu pilula, femeia e cea care „îşi asumă" responsabilitatea, însă cu metodele naturale e diferit: eu îmi iau temperatura şi cum nu iubesc cifrele, Herve e cel care trasează curba!
Herve: eu am descoperit bogăţia ciclului feminin; înainte ignoram tot ceea ce ţinea de acest lucru. Am realizat că natura este bine făcută, iar tot ceea ce se petrece în corpul soţiei mele este fantastic. Nu am conştientizat asta imediat. E ceva minunat, care se acumulează încetul cu încetul. Este esenţial să înţelegem ce se petrece în corpul celuilalt.
Am experimentat apoi o libertate mai mare. Acum nu mai depindem de ceva exterior nouă (pilula), deci de un medicament pentru a ne trăi sexualitatea, ci suntem autonomi şi responsabili. Am regăsit şi gesturile de tandreţe (nu că dispăruseră în totalitate, dar simţeam că s-a instalat o rutină), micile priviri, îmbrăţişări, atenţii simple, care începeau să lipsească.
Ana: am devenit astfel mai responsabili şi mai afectuoşi unul faţă de altul, chiar şi în perioadele de aşteptare, cele mai dificile, unde efectiv nu ne unim, deoarece ne dorim să amânăm naşterile. Toate aceste lucruri favorizează o iubire mai mare, înţelegere şi ascultare unul faţă de altul şi trăirea cu o mai mare bucurie a perioadelor de unire.
Dragostea noastră a crescut
După naşterea celui de-al doilea copil, ginecologul meu mi-a propus contracepţia prin sterilet (nu mai luam pilula din motive medicale). El m-a asigurat că acest mijloc nu prezintă efecte negative, iar eu l-am crezut.
La un an şi jumătate după, am aflat de la prieteni că steriletul poate împiedica nidarea unui bebeluş. Foarte bulversată, am decis împreună cu soţul meu să îl scot, însă nu fără frică, căci ne îngrozea gândul unei noi naşteri.
Încă o dată mulţumită prietenilor, am descoperit metodele naturale. Le utilizez de mai bine de trei ani. A fost fantastic pentru mine să descopăr că pot cunoaşte, lună după lună, perioadele mele de fertilitate şi de infertilitate şi mai ales că pot conta pe dragostea soţului meu în respectarea acestor ritmuri. De fapt, la început nu credeam că soţul meu ar fi capabil să mă respecte în perioadele fertile, însă am fost surprinsă să constat contrariul. A crescut, de asemenea, încrederea şi dragostea unuia faţă de altul. Tot ceea ce reprezintă feminitatea mea e acum recunoscută de soţul meu şi, prin urmare, dragostea e mai profundă, ceea ce ne-a condus să mai primim încă doi copii.
Blandine
În armonie cu noi înşine
În adolescenţă am început să îmi notez data menstruaţiei pe calendar, trasând cu o linie roşie în săptămâna respectivă. Foarte repede am realizat că între cicluri exista o perioadă cu secreţie. Am notat-o cu verde, fără să ştiu că era vorba despre mucusul cervical. Niciodată mama nu mi-a vorbit despre asta. Nu ştiam că acel lucru corespundea ovulaţiei. Atunci când m-am logodit, am avut şansa de a citi o broşură Billings: toate corespundeau cu ceea ce observasem! Ne-am decis atunci să utilizăm această metodă, nu pentru că era conformă cu Biserica, ci pentru că ni se părea mult mai bună decât orice alt mijloc contraceptiv. Ea este simplă, naturală şi ne permite să fim în armonie cu noi înşine. După 12 ani de căsnicie, nu regretăm deloc această alegere. Acum aşteptăm cel de-al cincilea copil, dorit ca şi ceilalţi patru.
Brigitte
Din cartea „Methodes naturelles de regulation des naissances", de Isabelle şi Didier Nicolas (pp. 18, 44, 61, 62)
|