• § Biserica luptă contra SIDA apelând la această etică a iubirii. Vorbeşte despre frumuseţea iubirii umane. Şi Papa a spus aceste cuvinte: «Omul nu poate trăi fără iubire... viaţa sa este lipsită de sens, dacă nu îi este revelată iubirea, dacă nu se întâlneşte cu iubirea, dacă nu experimentează...» («Redemtor hominis», 10).

Biserica afirmă în plus că, sexualitatea, dar şi raportul sexual, este inseparabilă de iubire, şi că îşi pierde semnificaţia dacă este asociată cu un gest de apărare: prezervativul. Nu vi se pare straniu a spune: «Te iubesc, mă dăruiesc ţie complet... dar nu mă încred şi deci mă feresc...»? Ce credeţi?

• § Episcopii din toată lumea au vorbit de diferite ori despre SIDA, cunosc bine situaţiile dramatice şi suferinţele pe care aceasta le comportă. Au spus, între altele: «faptul de a reduce prevenţia SIDA doar la utilizarea de metode profilactice (adică de prevenire) este foarte discutabil». Chiar şi unii preoţi, angajaţi în lupta contra acestei boli teribile, s-au exprimat de mai multe ori. Pr. Piedro Gelmini, de la Comunitatea Întâlnire a spus următoarele cuvinte: «SIDA nu este un monstru, nu este marea problemă a secolului. Este o boală care se vindecă cu Iubire şi cu ştiinţă».
• § În ceea ce îi priveşte pe bolnavi şi seropozitivi - adică cei care sunt purtătorii virusului, fără a avea încă simptomele bolii - Biserica îi acceptă şi luptă împotriva izolării lor de către societate.
• § În concluzie, Biserica este pentru iubire şi pentru viaţă. Aceasta propune pentru prevenţie o strategie mai eficace decât prezervativul şi mai demnă de iubire. Merită efortul de a încerca să o înţelegem.

Prezervativul este prezentat ca unicul mijloc de prevenţie împotriva SIDA. În faţa neputinţei medicinei, le sunt propuse tinerilor măsuri profilactice care, acum nu sunt recunoscute de anumiţi specialişti ca fiind total de încredere. Nu înseamnă atunci a-i supune pe aceşti tineri unui risc enorm? Concepţia despre iubire, care stă în spatele acestor campanii de informare, nu este oare limitată? Dragostea nu înseamnă dăruirea de sine pentru fericirea celuilalt, dar care presupune încredere, angajare şi fidelitate?